Numărul kurzilor din Orientul Mijlociu este estimat a fi undeva între 26 şi 34 de milioane. Ca mărime, ei reprezintă al patrulea grup etnic din zonă, după arabi persani şi turci. Acest lucru nu le garantează însă şi vieţuirea în interiorul unui stat kurd. Secolul XX a fost în istoria lor o succesiune de revolte, încercări de proclamare a independenţei, reprimări violente şi campanii de purificare etnică. – Gabriel Panţiru
În Iraq, unde kurzii reprezintă aproape 17% din populaţie, regimul lui Saddam Hussein a iniţiat în 1986 o campanie de exterminare a lor denumită Anfal (Pradă de război). Până în 1989 aveau să fie distruse peste 2000 de sate şi ucişi aproximativ 182.000 de civili. Cel mai infam atac este cel din 1988, asupra oraşului kurd Halabja, în care, prin utilizarea unor arme chimice, au fost ucişi într-o clipă 5000 de civili.
Nici in Iran, unde ei reprezintă 7% din populaţie, viaţa lor nu a fost mai uşoară. În 1979 ayatollahul Ruhollah Khomeini a declarat un ‘război sfânt’ împotriva rebelilor kurzi. Drept urmare, gărzile revoluţionare aveau să facă 10.000 de victime. Au rămas in istorie masacrele din satele Qalatan şi Qarna, în cazul celui din urmă gărzile ucigând toţi locuitorii.
În Turcia, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerat a fi o organizaţie teroristă, se află în conflict cu autorităţile de aproape 29 de ani. Ciocnirile dintre cele două forţe, care au produs pe parcursul timpului aproximativ 45000 de victime, par însă a se îndrepta spre un punct final, după ce PMK a decis să-şi retragă luptătorii din Turcia. Imaginile sosirii lor în provincia autonomă Kurdistanul Irakian aduc cu ele speranţa încheierii unei păci.
Mai multe fotografii găsiţi pe Mediafax Zoom